Germania cere străinilor care vor să rămână să se integreze, de exemplu să înveţe limba, să-şi trimită copii la şcoală şi să-i educe conform cu lumea germană. Să accepte cultura germana si nu să o ignore sau să o denigreze. Ori nu aşa este cu imigranţii mai educaţi.

De exemplu in America sau Canada nu intră aşa orişicine pe uşa din faţă, ci cei care au o anumită educaţie şi pentru care există şanse mai mari să se integreze.

Imigraţia în general e ceva natural, necesar. Poate avea consecinţe negative sau pozitive şi de aceea trebuie controlată, dar nu stopată, nici lasată la voia întâmplării sau superficial tratată..

tu vorbesti de interpretarea legilor ( crezi tu oare ca imi este mie necunoscuta Constitutia Romaniei?). Desigur, interpretarea legii se face atat in Romania cat si in Germania. In Germania cu adevarat, in jurisprudenta, demnitatea umana ( Menschenswürde) este o masura esentiala. Au fost o multime de hotarari si decizii judecatoresti, de-a lungul istoriei (vezi dreptul media dar nu numai) in care acest drept a scos peri albi multor juristi dar mai ales unor jurnalisti. Eu am vorbit despre demnitatea umana ca notiune fundamentala a statului german, intai de toate din perspectiva teoretica.
Crezi tu oare ca eu in Germania nu am avut parte de minimalizarea mea ca fiinta umana, de degradarea mea pana la ultima celula, ca eu n-am mancat pe paine sau cu lingurita ultimele rezerve ale orgoliului meu tot asa cum, pe partea cealalta a medaliei, am fost respectata ca om mai mult decat am fost respectata in Romania, unde am avut mereu sentimentul ca sunt sclava functionarului public care, cu sau fara interpretare, ramane acelasi personaj cu moral mic asezat undeva sus pe niste trepte superioare?
Legea trebuie interpretata desigur si demnitatea este si ea o notiune subiectiva dar aplicabilitatea dreptului la demnitate trebuie tocmai, sa fie masura, in primul rand a administratiei publice. Demnitatea umana nu trebuie sa fie o notiune asezata intr-o fraza, intr-o enumerare. Demnitatea umana nu trebuie sa fie prezenta in enumerare, trebuie sa fie singura, o baza fundamentala care sa fie respectata si impotriva nerespectarii ei sa fie asezate pedepse/sanctiuni clare. (daca tot vorbim de interpretare, incalcarea ei este sanctionata in dreptul nostru penal dar hai sa fim seriosi, ai auzit tu ca sa fie cineva sanctionat pentru asta in Romania?). Apoi, functionarul public, demnitarul, presedintele unui stat, trebuie sa arate ca omul este subiect de drept nu obiect de drept si el, omul, trebuie respectat si acest respect care i se cuvine trebuie sa vina din calitatea omului de fiinta umana, nu mijloc electoral. Fiecare batranica sau taran obosit si flamand care vine in fata functionarului public cerand ajutor, trebuie sa fie ajutat nu alungat, umilit, pedepsit pentru simplu fapt ca i-a deranjat timpul liber functionarului, care, haide s-o spunem, acum chiar nu mai are nici un chef sa investeasca in calitatea serviciilor pe care le ofera, cu toate reducerile salariale. Dar vezi tu, in Romania nu exista ideea de a fi tu cel mai bun dintre toti ci aceea ca “daca ala e bun, eu de ce sa nu fiu mai smeker si sa fiu mai rau decat el”. Si asta nu duce o cultura, o civilizatie mai departe.

Statul român ARTICOLUL 1

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Ce este o tara saraca ? Unii spun ca nu sunt bani acolo. Eu zic ca o tara este saraca daca nu are resurse si daca oamenii care sunt acolo nu stiu sa le gestioneze si sa le valorifice, folosind metode traditionale sau moderne.
Banii nu sunt un indicator de bogatie, insa e drept ca ei pot sa o determine daca sunt folositi corect. Insa inainte de bani sunt resursele unei tari si oamenii care le pot gestiona. Din acest punct de vedere Romania nu cred ca e o tara saraca.

De ce atunci au plecat atatia ? Din cauza gestionarii proate a resurselor, lipsei de interes pentru oameni, lipsa strategiilor pe termen lung, intransparentei.
Inca un motiv ar fi faptul ca pana in ’89 granitele erau inchise. In general emigratia a existat intodeauna si poate fi benefica. Aceasta s-a manifestat de exemplu in orasele mari unde emigrantii au fost manati catre o lume mai dezvolatat decat cea din care proveneau. La noi aceast proces natural al emigratiei a fost oprit. Nu se putea iesi si nici altii nu puteau intra. Acum noi cei care suntem aici umplem acest gol. De pe urma emigratiei, a uneia sanatoase, facuta din propria voie si cu asumarea responsabilitatilor, care e drept nu e usor de atins, vor beneficia toti. Acasa am vazut un tanar care a terminat filozofia si care spune foarte clar eu nu plec de aici, insa el e unul care a fost deja pe afara de mai multe ori si are numai 23 de ani. Emigratia are rolul acesta de comparatie si e normal fiindca nici o tara nu poate gestiona resurselor fara sa importe din alte tari ce este necesar. De ce sa fie acest proces de transfer al resurselor, al stiintei limitat la nivel de institutii de stat sau al companiilor ? Oamneii pot circula si trebuie sa circule liber daca pot si vor.

Totusi dificultatea emigratiei este in conflictul dintre culturi si de cele mai multe ori intr-un val de emigratie tendinta este ca emigrantul sa nu accepte asa usor cultura tarii de destinatie. Unii spun ca o pierzi pe cea de acasa. Eu zic ca poti trai in ambele culturi daca inveti sa le respecti.