Codul civil român preia ideea de exemplu a codului civil german în materie de drept internațional privat. Astfel, dispozițiile care reglementează raporturile și actele juridice, drepturile și obligațiile care presupun, în exercitarea lor, existența unui element străin de calitatea și apartenența la statul român, sunt parte a codului civil, nemaifiind reglementate într-o lege specială. Codul civil german, procedează asemănător: după reglementările din codul civil german sunt atașate reglementări de drept internațional privat printr-o modificare legislativă survenită în dreptul german în 1994.
Din punct de vedere juridic, noua structură a codului civil este în acest fel completă. Cât privește dispozițiile de drept internațional privat, ele își au locul într-un cod civil, atâta vreme cât majoritatea dispozițiilor privesc relațiile civile, de familie precum și relațiile comerciale. Din păcate, actuala reglementare lasă neacoperite o serie de elemente cum ar normele de procedură în materie de drept internațional privat, efectele hotărârilor străine, contractele, inclusiv cel de muncă.
Așadar reglementarile de drept internațional privat încep la art. 2557. Nu sunt foarte multe modificări, nu există o secțiune introductivă de stabilire a unor reguli conflictuale, așa cum stabilea legea veche și cum stabilește legea germană.
Așadar, legea națională a persoanei influențează starea civilă, capacitatea persoanei fizice (art.2572), declararea morții, stabilirea decesului și a datei prezumate a morții (art.2574), dobândirea majoratului (art.2575), numele (art.2576, respectiv excepțiile), existența drepturilor inerente ființei umane (art. 2577). Cât privește persoana juridică (art.2580) statul organic al persoanei juridice este dat de legea sa națională, asemeni sucursalei. Filiala admite excepția, ei i se aplică legea unde și-a stabilit sediul. Fuziunea persoanelor juridice de naționalități diferite se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de legea națională aplicabilă statutului lor organic-la fel ca în vechea reglementare. (art.2584)
În domeniul dreptului de familie intervin alternative. De exemplu promisiunea de căsătorie-care este o reglementare nouă, este supusă legii reședinței comune a viitorilor soți, legea națională atunci când aceștia nu au o reședință comună, legea română în lipsa naționalității comune. Formelor de fond ale căsătoriei li se aplică legea națională a viitorilor soți la momentul celebrării căsătoriei, legea română se aplică atunci când cel puțin unul dintre viitorii soți este cetățean român(art. 2586). Formei căsătoriei se aplică legea statului pe teritoriul căreia se celebrează căsătoria (art.2587, al 1)-asemănător cu reglementarea veche. Efectelor căsătoriei se aplică legea reședinței comune a soților (art.2589), în timp ce legea aplicabilă regimului matrimonial este aleasă de soți. În vederea alegerii se încheie o convenție înainte de căsătorie, la momentul încheierii căsătoriei sau în timpul căsătoriei. Desfacerea căsătoriei se supune alternativ, la alegerea soților, următoarelor legi: legea reședinței, legea ultimei reședințe comune, legea statului a cărui cetățean este unul dintre soți, legea statului pe teritoriul căruia au locuit cel puțin 3 ani, legea comuna. În legătură cu alegerea legii la divorț se realiză de asemenea o convenție (cf. art.2598, respectiv art.2599), convenție care trebuie realizată în scris, semnată și datată de soți. În lipsa unei convenții se aplică legea reședinței comune. La art. 2601 se fac precizări cu privire la recunoașterea divorțului prin denunțare unilaterală. Aceasta privește în primul rând divorțul musulman, care ridică probleme în condițiile unor sisteme juridice, altele decât în țările musulmane. Articolul de mai sus precizează faptul că actul întocmit în străinătate, act prin care se constată voința unilaterală a bărbatului de a desface căsătoria, fără ca legea străină aplicabilă să recunoască un astfel de drept și femeii, nu poate fi recunoscut în România decât cu îndeplinirea următoarelor condiții: actul a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă și fond prevăzută de legea străină, femeia a acceptat liber și neechivoc desfacerea căsătoriei, nu există nici un alt motiv de refuz al recunoașterii pe teritoriul României.
Filiația copilului din căsătorie se stabilește potrivit legii care, la data când acesta s-a născut, cârmuiește efectele generale ale căsătoriei părinților săi. Așadar, pentru un copil născut în afara României, filiația se stabilește conform legii străine când aceasta este considerată ca lege aplicabilă (legea reședinței comune a soților) efectelor căsătoriei.
Condițiile de fond ale adopției (art.2607) se supun legii naționale a adoptatorului și a celui adoptat, în timp ce forma adopției se supune legii statului pe teritoriul căreia se încheie adopția.
În legătură cu legea aplicabilă autorității părintești, se face trimitere la Convenția din domeniul respectiv adoptată la Haga în 1996, ratificată în România prin Legea 361/2007 (art.2611)
Obligațiile de întreținere se determină conform dreptului european (art.2612). Iată că aceste articole fac referire la două reglementări internaționale, o noutate în domeniul dreptului internațional care recunoaște astfel altor reglementări aplicarea asupra unor lucruri foarte importante cum ar fi obligația de întreținere.
În ceea ce privește bunurile avem în general legea locului, cu privire la posesie, drept de proprietate, garanțiile reale (art.2613). În schimb, în legătură cu revendicarea bunurilor mobile se aplică fie legea locului pe teritoriul căruia s-a aflat bunul în momentul furtului sau al exportului sau legea unde s-a aflat în momentul revendicării (art.2615, excepțiile sunt stabilite în al. 2).
Bunul aflat în curs de transport este supus legii statului unde a fost expediat, cu excepțiile de la lit.a, b si c ale art. 2618. Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc de transport sunt supuse legii pavilionului pe care îl arborează nava sau legii statului de înmatriculare a aeronavei; de asemenea legea statutului organic al întreprinderii de transport pentru transporturile feroviare și rutiere.
Titlurile de valoare (art.2622) se supun legii statutului organic al persoanei juridice emitente.
Bunurile incorporale, adica operele de creație intelectuală sunt reglementate în art. 2624-reglementare preluată de asemenea din vechea lege. Astfel, nașterea, conținutul și stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creație intelectuală sunt supuse legii statului unde acesta a fost pentru prima oară adusă la cunoștința publicului prin publicitate, reprezentare, expunere, difuzare. Operele de creație intelectuală nedivulgate (al.2) se supun legii naționale a autorului. Legea dreptului de proprietate industrială (art. 2625) este legea statului unde s-a efectuat depozitul, înregistrarea sau unde s-a depus cererea sau înregistrarea.
Legea privind moștenirea este legea statului de reședință obișnuită pe teritoriul căruia defunctul a avut-o la data morții. (art.2633). Art 2633 dispune opțiunea de alegere a dreptului de cetățenie.
Legea testamentului este legea națională a testatorului, legea reședinței obișnuite, legea locului unde testamentul a fost întocmit, modificat, revocat (art. 2635).
Cât privește legea actului juridic este aceea aleasă de părți (art.2637), în lipsa alegerii este legea statului cu care actul juridic prezintă cele mai strânse legături. Legea obligațiilor contractuale face din nou trimitere la reglementarea europeană (art. 2640). În cazul în care aceasta nu dispune, se aplică legea actului juridic.
Pretențiile de reparații întemeiate pe o atingere adusă vieții private sau personalității, inclusiv prin mass media sau prin orice alt mijloc public de informare sunt cârmuite la alegerea persoanei lezate de: legea reședinței obișnuite, legea statului unde s-a produs rezultatul pagubei, legea statului în care autorul daunei își are reședința obișnuită sau sediul social.
Cambia, biletul la ordin, cecul, fiducia, se supun legii aleasă de constituitor (art.2659)
Prescripția extinctivă este supusă legii care se aplică dreptului subiectiv însuși (art. 2663).
27.11.2011